traditionalromanesc.ro trafic.ro

Articole / Reportaje/interviuri

Inapoi

Arta tradiţională românească în couture franţuzească

13 Noiembrie 2011

Couture sofisticat cu sprijinul a zeci de meşteşugari şi designeri români

“... Hăinuţele sunt cusute de-o parte şi de alta. Foarte migălos sunt cusute. Mai ales astea de la urmă. Or fost multe şuviţe de şelea pe încheietură, iară pe şuviţele şelea am cusut pomişori. Totu-i de mână cusut. Atâta am cusut că s-a luat omul meu di mini că ce tot cos atât. Şi aici e aşa frumos şi multă lume. Aşa mă bucur...îmi pare rău doar că băietul nu e cu noi. Că el ne-a adus acia dar s-a dus la un prieten şi cred că n-a mai putut stăbatie de aglomeraţie. Tare m-aş bucura să veniţi în sat la noi. La noi au fost cojocari mai mulţi dar or îmbătrânit săracii şi nu mai pot.”


Cu avalanşa asta de cuvinte ne-a întâmpinat Ecaterina Juravle înainte să apucăm să o întrebăm ceva.
Tanti Ecaterina este trecută de 60 de ani şi este foarte vorbăreaţă. Grăieşte din suflet şi povesteşte cu patos despre cojocărit. Căci ea şi soţul ei Constantin Juravle sunt meşteri cojocari. Îmbrăcaţi amândoi în straie populare, soţii Juravle au venit în Bucureşti, la Ambasada Franţei tocmai din Bucovina, din comuna Straja, judeţul Suceava. Ei sunt neîntrecuţi în meşteşugitul cojoaceleor şi a bundiţelor din blană de oaie întoarsă.

Ecaterina si constantin juravle, 100%.ro - traditional romanesc


Constantin Juravle se trage dintr-o familie de cojocari cu tradiţie, iar arta cojocăritului s-a moştenit în familia sa din tată-n fiu. Pentru că şi tatăl său, şi bunicul şi străbunicul au fost cojocari. De altfel, toata familia lui nea Juravle s-a ocupat cu cojocăritul. „De mic am început să cos, nici nu mergeam la şcoală. Îl ajutam pe tata la cojoace. Întodeauna mi-a plăcut să cos”, ne-a mărturisit cu modestie nea Juravle. Şi acum el este mândru îmbrăcat în portul popular specific Bucovinei. „Tot timpul când mă îmbrac în straiele de sărbătoare imi aduc aminte de tatăl meu” ne spune nea Juravle. Şi apoi ne precizează că lucrează cu piele de oaie şi piele de oaie tăbăcită, sau meşină cum i se spune pe la ei. Mielul negru îl foloseşte pentru garnituri, iar tehnica de croială este un secret moştenit de la tatăl său şi pe care-l păstrează cu sfinţenie. Singura tristeţe a lui nea Juravle este că nici unul dintre cei cinci copii ai săi nu duce meşteşugul mai departe. “Copiii au urmat facultăţi, o fată este contabil la Iaşi, cealaltă profesoară de germană, un băiat este maistru tâmplar în Portugalia, altul inginer, iar feciorul cel mic este preot.”

Dar probabil că vă întrebaţi ce căuta familia Juravle în Bucureşti, la Ambasada Franţei.

“Prejudecăţi”

Cojocarul Juravle este unul dintre cei 50 de meşteri care au contribuit la colecţia couture intitulată „Prejudecăţi”.
Colecţia este semnată de creatorul de modă francez Philippe Guilet şi prezentarea acesteia a fost găzduită de Ambasada Franţei din Bucureşti care a devenit pentru o seară un spaţiu dintr-o poveste de iarnă.

Philippe Guilet, creatorul colectiei couturePrejudecati, in proiectul 100%.ro traditional romanesc
Realizarea ţinutelor a fost posibilă cu sprijinul a zeci de meşteşugari şi designeri români, folosind ca sursă de inspiraţie patrimoniul cultural românesc.


Această minunată idee reprezintă proiectul pilot al Asociaţiei 100%.RO, un proiect privat „pentru promovarea României cu un chip nou, prin dezvoltarea de proiecte care să valorifice şi să pună într-o lumină modernă patrimoniul cultural românesc. Colecţia va fi prezentată şi la Paris la începutul anului viitor”, a explicat Oana Marinescu, managerul acestui proiect.
Oana Marinescu a reuşit să strângă laolaltă, în acest ambiţios proiect, meşteşugari, artişti şi designeri români din Maramureş, Bucovina, Braşov, Bistriţa şi Bucureşti pentru a-l sprijini pe Philippe Guilet în realizarea colecţiei. Au fost create 34 de ţinute, toate cu nume feminine româneşti, inspirate din elemente ce ţin de patrimoniul cultural românesc, tradiţional şi modern, şi văzute prin ochii designerul francez în cei patru ani cât a trăit în România.


Philippe Guilet a descoperit în acest timp tradiţiile şi obiceiurile noastre şi le-a transpus, într-o manieră modernă, actuală în aceaste creaţii. El a transformat sursele de inspiraţie în ţinute couture sofisticate. Philippe a folosit şi reinterpretat oul de Paşte încondeiat, broderiile ţărăneşti, ia, sculpturile maramureşene în lemn, Coloana Infinitului dar şi aglomeraţia şi cablurile care împânzesc oraşele româneşti.
Colectia a scos în evidenţă combinaţii de tricotaj industrial, piele de oaie, astrahan, catifea, lână, broderii manuale, cusături manuale, aplicaţii de mărgele realizate tot manual.


Haine din şindrilă şi tocuri infinite


Au rezultat ţinutele extraordinare, lucrate în cele mai mici detalii şi etalate cu profesionalismul caselor de modă pariziene.
Ropote de aplauze a provocat ţinuta Ecaterina pentru care meşterul tâmplar Istvan Iuhasz a lucrat în căteva nopţi peste 6000 de şindrile în miniatură, piese ce au format taiorul şindrilian, semi-lung, cu paiete fine din lemn.

 Tinuta Ecaterina, sindrile in miniatura, lansare 100%.ro
La fel şi ţinuta Constantina, formată dintr-o salopetă, bolero şi botine din fetru ivoire, cu ornamente din dantelă frivolită realizată manual, ambele mărginite cu un marcaj infinit din perle tip caviar. Sau ţinuta Anca ce cuprinde o vestă de inspiraţie bucovineană din piele, împodobită cu broderii hibernale, din fir şi perle, accesorizată cu astrahan şi blană de dihor.


Toate ţinutele ce evocau satul românesc au fost completate de tocurile pantofilor pe care Philippe le numeşte infinite, fiind Coloane ale Infinitului în miniatură. Iată că Brâncuşi, sculptorul a cărui operă este inspirată tot din satul şi simbolurile traditionale româneşti, este prezent ca “ambasador” şi în această colecţie, inspirând un designer francez.
Acestea sunt doar câteva dintre extraordinarele elemente ale prezentării care s-a încheiat angelic prin ţinuta mireasei denumită Ana, care în viziunea lui Philippe este un model de inocenţă, simplitate, bucurie şi sinceritate.


Meşterul la braţ cu modelul


Pe scurt, prezentarea colecţiei a respectat reţetele cunoscute dar punctul culminant pentru toţi invitaţii a fost cel în care meşterii populari au defilat alături de modelele care le purtau lucrările. Astfel, produsele pe care le-am văzut în prezentare au început să prindă altă viaţă. Prezenţa creatorului-meşter, acel om simplu dar mândru care se ruşina să fie expus în faţa atâtor oameni, ne-a făcut să conştientizăm puterea meşteşugurilor. Broderiile migăloase sau mărgeluţele înşirate cu răbdare şi prezente în toate porturile tradiţionale au devenit astfel evidente.

mesteri populari defileaza in colectia prejudecati 100%.ro - traditional romanesc
Oana Marinescu este de părere că „punând în valoare potenţialul de modernitate a patrimoniului cultural românesc şi talentul românilor, colecţia îşi propune să combată prejudecăţi despre români şi să contribuie în felul acesta atât la o îmbunătăţire a imaginii României în străinătate, căt şi la o schimbare de atitudine a românilor faţă de ţara lor”.


Aşa că multă lume buna s-a înghesuit, la Ambasada Franţei, să vadă prezentarea colecţiei. Politicieni, vedete, designeri renumiţi şi jurnalişti au aşteptat răbdători să treacă cele două ore căt a întârziat începerea e
venimentului.

Principesa Mrgareta, Calin Popescu Tariceanu si Ambasadorul Frantei la Bucuresti, 100%.ro - traditional romanesc

Dar cea mai frumoasă şi sinceră prezenţă a fost a meşteşugarilor care, în costumele lor populare, au eclipsat opulenţa candelabrelor, încăperile impozante şi detaliile franţuzeşti.
Tocmai simplitatea şi naturaleţea lor ne obligă să enumerăm măcar câţiva dintre ei: Virginia Linul, artist popular din satul Salva, Bistriţa Năsăud, cojocarul Constantin Juravle (comuna Straja, , judeţul Suceava, Bucovina), soţii Ileana şi Traian Nicolăică, cojocari din satul Frătătăuţii Vechi (judeţul Suceva), Istvan Iuhasz, sculptor şi tâmplar (Baia Mare, Maramureş), Eva Thanhofer (Baia Mare), Maria Zapca (Baia Mare), Karmen Violeta Roman, dantelăreasă (satul Feldioara, judeţul Brasov), Ileana Jucan (Mănăstirea Humorului, judeţul Suceava). Toţi aceşti artişti populari au lucrat la rândul lor cu întregi echipe, formate din meşteşugari locali şi cot la cot cu Philippe Guilet.

Talentaţii oameni de la sate au fost unanim aplaudaţi de nume sonore româneşti, precum  ASR Principesa Margareta, Andreea Esca, Camelia Şucu, Călin Popescu Tăriceanu, AS. Henri Paul- Ambasadorul Frantei, Ilie Năstase, Carla Szabo (designer), Lena Criveanu (designer), Adrian Oianu (designer), Ovidiu Buta (designer), Domnica Margescu- revista Elle, Kristina Dragomir (designer), Florin Dobre (designer) şi Virgil Niţulescu ( Directorul Muzeului Ţăranului Român).


Dacă şi la Paris, la începutul lui 2012, colecţia va fi prezentată în aceeaşi scenografie de iarnă rurală, cu căpiţele de fân clădite pe scenă, crenguţe ninse şi zăpadă artificială ce cădea lin la ferestre, totul pe ritmuri de inspiraţie folclorică transpusă în muzică urbană - ca jazzul Mariei Răducanu, Phillipe va reuşi să atragă şi admiraţia capitalei modei pentru patrimoniul românesc.

Puteţi urmari aici povestea colecţiei spusă de insusi Philippe Guillet

Pe aceeaşi temă: Tradiţiile: demodate sau sursă de adevăr? -  un interviu cu etnograful Marcel Lutic, care ne spune despre adevăruri pe care cei dinaintea noastră le ştiau, iar omul modern nu le mai respectă. 

 


de Echipa Tradiţional Românesc
Inapoi la categorie
Tags: artizani designer, couture, prejudecati, 100%.ro, Philippe Guilet, Ambasada Frantei

Comenteaza

Nania Ozon • 14 Nov 2011
Cum spunea colega noastra Alexandra: \"Nu m-as mira sa se poarte opincile in 2012-2013
Reply
2