traditionalromanesc.ro trafic.ro

Articole / Reportaje/interviuri

Inapoi

Ciocăneşti, satul de basm din Bucovina

16 Ianuarie 2012

Casele încondeiate din satul-muzeu Ciocăneşti, cunoscut deja în toata lumea

Comuna Ciocăneşti cuprinde satele Ciocăneşti şi Botoş şi este atestată documentar din anul 1400, într-un hristov prin care se consemnează primirea muntelui Suhard, de către Alexandru cel Bun, de la doamna sa Ana, ca danie de domnie.

Denumirea de Ciocăneşti vine de la meşterii făurari de arme care "ciocăneau" cu măiestrie fierul. Aici a fost prima aşezare locuită întâlnită de ctitorii Moldovei, începând cu Bogdan şi Dragoş, întemeietorul de ţară, până la Ştefan cel Mare şi Sfânt, în secolul al XV-lea. “Ciocănarii de arme” din atelierele lui Ştefan cel Mare, din această zona, erau renumiţi pentru că l-au ajutat pe domnitor să apere Moldova de cotropitori.
Dar Ciocăneşti a devenit şi celebru în lume abia acum vreo 60 de ani când s-a lansat “moda” caselor încondeiate.
Totul a început când Leontina Ţăran s-a hotărât să-şi renoveze casa. Acum, casa ei este muzeu, pentru că este prima care a fost pictată, în anul 1950.
Nu este familie în Ciocăneşti care să nu-şi picteze casa şi, când intri în comună, totul se schimbă, devine mai vesel.
Închipuiţi-vă toate acele case, că-s mici ori mari, de locuit sau că sunt şcoli ori dispensare, toate sunt pictate. Până şi clădirea primăriei şi magazinele respectă obiceiul.



Pereţi pictaţi frumos, să se uite şi Soarele la ei


Dar în Ciocăneşti tradiţia încondeierii este veche de secole. Căci femeile de aici ştiu a încondeia ouă şi ele se pricep şi la ţesutul cămăşilor. Şi toate astea se moştenesc din mamă-n fiică nu se învaţă uşor sau la vreo şcoală.
Apoi, tanti Leontina, neîntrecută în ţesutul cămăşilor şi iubitoare de frumos, s-a gândit să pună şi pe casă ce a învăţat de la mama ei.
După ce s-a măritat, tanti Leontina s-a dus după soţ şi s-a mutat în casa soacrei. După un timp, s-a gândit să renoveze acareturile casei. A chemat un meşter din sat şi l-a tocmit să zugrăvească bucătăria. Dumitru Tomoiagă, meşter popular, cioplitor în lemn şi priceput la zugrăveli, s-a apucat de treabă. Tanti Leontina i-a spus că îşi doreşte “să se uite şi Soarele” la pereţii ei. Aşa că meşterul i-a propus atunci să-i picteze pereţii. Leontina a fost de acord şi a venit cu ideea de a folosi modelele pe care le ţesea sau cu care încondeia ouăle.
Nea Tomoiagă a făcut ce ştia el cel mai bine şi a găsit o metodă de a sculpta în tencuiala casei.  Inovaţia sa stă în modelarea mortarul cât acesta este încă moale şi umed, ca să poţi trage uşor desenele prin el.
Şi aşa s-au jucat tanti Leonora şi nea Tomoioagă în tencuiala casei. Ea cu modelele, el cu metodele.
După ce “sculptura” se întăreşte, modelele rezultate sunt pictate cu grijă, la fel ca şi încondeierea ouălor. După câte am înţeles, aici este şi partea cea mai grea a lucrării. Căci culorile trebuie aşternute atent, exact pe conturul întărit în mortar. Iar la pictat s-au muncit amândoi. Culorile provin tot din portul local căci predomină roşul şi negrul dar şi verdele şi galbenul sunt folosite.

E ca şi cum au fost luate toate aceste motive populare de pe cămăşile ţărăneşti sau de pe ouăle încondeiate şi le-ar fi aşezat pe pereţii clădirilor. De aici şi denumirea de case "încondeiate" cum le spun oamenii din comuna Ciocăneşti, judeţul Suceava.
"Dacă au văzut vecinii ce frumos au ieşit pereţii mei, au făcut şi ei la fel. Și aşa s-a întins obiceiul ", ne-a spus femeia, care nu visa să lanseze o modă în Ciocăneşti.
 
Casa muzeu
O modă care a devenit foarte iute tradiţie, iar tradiţia a făcut Ciocăneştiul cunoscut peste tot în lume. Şi cine îşi doreşte casă în Ciocăneşti nu are încotro şi trebuie să-şi încondeieze casa.
Când am ajuns în Ciocăneşti, scopul a fost să vizităm casa ce găzduieşte “Muzeul Leonida Ţăran”, locul de unde a plecat scânteia încondeierii caselor. Însă, foarte repede ne-am dat seama că toată comuna este un adevărat muzeu.
La tanti Leonida am ajuns uşor căci toată lumea din Ciocăneşti o cunoaşte. Chiar în centrul comunei, după un gard pitic, se arată mândre  casele vesele şi pictate colorat cu motive populare.


Leonida Ţăran ne aştepta lângă casa muzeu. Deşi arată ca o bătrânică din poveşti, tanti Leonida ne uimeşte prin agilitatea şi iuţimea ei. De altfel, un vecin ne-a mărturisit că la vârsta ei se deplasează cu bicicleta prin comună.
Ne pofteşte înăuntru şi începe să ne povestească şi să ne arate lucruri. Căci aici îşi păstrează întreaga ei viaţa, de la covoare şi cămăşi până la perne şi perdele. Multe sunt lucrate chiar de ea, altele moştenite de la mama sau de la soacră. Casa muzeu este ticsită şi de multe fotografii cu oameni care i-au călcăt pragul de-a lungul timpului. Mulţi dintre ei sunt din ţări îndepărate, de pe toate continentele. Tanti Leontina, are acum mai bine de 85 de ani, dar amintirile ei sunt încă proaspete. Îşi aminteşte că s-a măritat la 17 ani, în 1942 şi că erau vremuri grele, era război. S-a mutat cu soţul ei la soacră şi, abia după ce vremurile s-au mai îndreptat, s-a apucat ea să încondeieze casa. Aşa s-a ajuns ca de atunci şi până-n prezent să fie ca un concurs în Ciocăneşti. Un concurs între gospodării şi gospodari. Fiecare îşi doreşte să aibă casa cea mai frumos pictată.


"Dar nu se desenează orice, se face după tradiţie, nu toate măscările pe case, să ştiţi", ne atrage atenţia Leontina Ţăran. Și am mai înţeles că cine are pe casă desene mai spectaculoase este considerat un gospodar adevărat. Se mai zice că şi culorile sunt ca şi omului. Unde vezi case în culori mai aprinse, şi oamenii de acolo sunt mai primitori şi mai de treabă.


Ciocăneşti - comuna turistică


La început, veneau oamenii din satele învecinate să vadă minunăţiile de case încondeiate. Dupa '90, au început tot mai mulţi străini să caute casele din Ciocăneşti. Aşa că Ciocăneşti a devenit Comuna Turistică Ciocăneşti. Apoi s-a dat un fel de lege nescrisă a locului prin care se spune că o casă ridicată în Ciocăneşti nu poate fi altfel decât încondeiată cu desene tradiţionale. Aşa a hotărât apoi şi Consilul Local şi acum e lege.
Iar actualul primar al comunei, Gheorghe Tomoioagă, este nimeni altul decât fiul meşterului care în urmă cu mai bine de o jumatate de secol a pus umărul la apariţia acestui obicei. Şi pentru a sprijini ce tatăl său, împreuna cu Leontina Ţăran au făcut ca Ciocăneştiul să devină cunoscut, comunitatea a decis ca primăria să le dea oamenilor, pe gratis, tot ce au nevoie pentru a picta casele.


Acum Ciocăneşti este o adevărată atracţie turistică. Dar oamenii de aici nu au de arătat doar casele lor frumos pictate. Turiştii pot vizita şi Muzeul ouălor încondeiate în incinta căruia a fost amenajată şi o expoziţie de unelte ţărăneşti folosite în zonă şi o alta numai cu ţesături.
În Ciocăneşti se organizează anual şi două festivaluri, unul al păstrăvului, în luna august, iar altul dedicat ouălor încondeiate, în februarie. La care se adaugă plutăritul turistic, iar vizitatorii sunt plimbaţi pe Bistriţa de către plutaşi.

Plecând de la tanti Leonida ne-am dat seama că ea istorisilirile ei sunt ca nişte basme adevărate. Totul este aievea şi numai felul de a fi a oamenilor gospodari din Ciocăneşti a făcut ca această comună din inima Bucovinei să devină un obiectiv turistic extraordinar.

Ati citit despre datinile din Bucovina?

Dar despre Muzeul Ouălor încondeiate din Ciocănești?

Ciocăneştii au multe evenimente, pe tot timpul anului: Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, din 4-6 martie, care incepe chiar inainte de postul Paştelui sau Festivalul Păstrăvului pe 15 August, de Sf. Maria.

de TraditionalRomanesc.ro
Inapoi la categorie
Tags: Ciocanesti, Bucovina, case incondeiate, traditie, oua, muzeu

Comenteaza

Smaranda • 20 Feb 2012
Ce-mi doresc sa vizitez vreodata acest sat minunat!!!
Reply
1
TradiţionalRomânesc.ro • 20 Feb 2012
Este minunat si va dorim sa-l vizitati caci nu veti regreta.
Reply
1
PETRUTA • 23 Jan 2012
superb !!!!!TOATA TARA E FRUMOASA DAR NU CRED CA STIM SA FRUCTIFICAM TOATE VALORILE!
Reply
2
Alina • 23 Jan 2012
da chiar, am auzit de la verisoara mea de casele astea pictate si nu mai tineam minte care este satul! si uite ca am ajuns sa citesc despre ele! f tare
Reply
2