traditionalromanesc.ro trafic.ro

Articole / Reportaje/interviuri

Inapoi

Echinocţiul de primăvară – Ziua Anului Nou agrar

17 Martie 2012

Dacă vorbim deja despre echinocţiul de primăvară înseamnă că am trecut prin toate sărbătorile începutului de an.

Evenimentele tradiţionale ale primăverii au vestit revigorarea Soarelui ale cărui raze încep să capete puteri.  Căldura blândă retrezeşte natura la viaţă, iar copacii încep să înmugurească şi să înflorească. De acum, purtarea mărţişorului se apropie de sfârşit căci, în multe zone, acesta se leagă într-un copac sau arbust înflorit. Numai aşa mărţişorul îşi îndeplineşte rolul de a purta posesorului noroc tot anul. În alte zone se agaţă la o icoană.

Mărţişorul ne-a ocrotit, Babele ne-au prevestit, iar Moşii au ajutat primăvara să alunge capriciile iernii.

Echinocţiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice şi este foarte important pentru că ziua va fi egală cu noaptea. Din acest moment, durata zilei va creşte, iar cea a nopţii va scădea până în momentul solstiţiului de vară când diferenţa de durată dintre noapte şi zi atinge punctual culminant. Tot cu această ocazie, la Polul Nord se instalează ziua polară ce va dura şase luni.

În vechime, echinocţiul de primăvară avea o semnificaţie mult mai importantă decât azi pentru că practic marca începerea noului an. Şi în mod normal aşa pare şi firesc.

Hotărârea ca prima luna a anului să fie ianuarie a fost luată în Imperiul Roman acum mai bine de 2000 de ani când Cezar, din motive administrative, a luat această decizie. Până atunci şi în imperiu se sărbătorea noul an la 1 martie când era considerată şi data echinocţiului de primăvară.

De aici şi enigma denumirii lunilor: luna a 12-a, decembrie care în latină este december adica a zecea, luna a 11-a, noiembrie care în latină este november adică a noua, october – a opta etc. Continuând, ajungem la concluzia că martie era considerată prima lună a anului.

În trecut, în luna martie se începeau lucrările agricole şi, pentru că nu toată lumea beneficia de calendare exacte, oamenii se ghidau după semnele naturii. Ei ştiau că atunci cînd încep să înmugurească copacii şi să cânte cucii este timpul să se îngrijească şi de pământ. Iar acest timp era de fiecare dată în preajma echinocţiului de primăvară. Şi, din acest motiv, strămoşii noştri sărbătoreau la echinocţiul de primăvară începutul Anului Nou agrar.

Echinocţiul de primăvară este foarte important şi din punct de vedere religios pentru că,  în funcţie de data acestuia, se stabileşte şi data sărbătorilor Pascale.

Acest articol face parte din campania noastră ”Mândrii de primăvară” - 24 februarie - 25 martie. Intraţi în campania noastră să întămpinăm primăvara simţind româneşte şi ne va merge bine tot anul !

Această campanie cuprinde articole despre străvechea tradiţie a Dragobetelui; semnificaţia Mărţisorului din fiecare regiune a ţării; semnificaţia culorilor mărţişorului; cum ne alegem Babele; Moşii-Sfinţii; zilele arhaice ale femeii; Legenda Soarelui şi alte datini de Primăvară. Textele publicate sunt cercetate şi semnate de etnogafi cunoscuţi.

de Tradiţional Românesc
Inapoi la categorie
Tags: echinoctiu, primavara, martisor, Paste

Comenteaza