traditionalromanesc.ro trafic.ro

Datini / Credinta si obiceiuri

Inapoi

Ciurica sau Ziua Femeii

03 Martie 2012

Iată ce se spunea, acum o sută şi ceva de ani, despre ziua de 15 iulie: „Ziua când bat femeile pe bărbaţi”; „femeile cred că au şi ele ziua lor pentru a bate pe bărbaţi”; „o femeie povestea că până a nu ţine această sărbătoare, în toate zilele era bătută de bărbat. Îndată ce a început a o ţine, nici «cârc» nu mai zice [bărbatul]”; „în ziua de Ciurica femeile să ciuruie boabe de porumb prin curte şi să-i ia de păr pe bărbaţi şi să-i bată, ca să le meargă bine tot anul”. Departe de noi gândul de a le îndemna pe neveste să-şi „altoiască” bărbaţii, însă citatele de mai sus ne aruncă, să recu­noaştem, într-o lume în care, dincolo de mult discutatul matriarhat şi de recenta mişcare feministă, se pare că femeile căsătorite aveau un statut special.

Numele sărbătorii de pe 15 iulie, Ciurica, e o derivare de la numele Sfântului Mucenic Chiric sau o compunere între Chiric şi numele mamei sale, Iulita, sfinţii veneraţi de creştinii ortodocşi în această zi. Sărbătoarea mai era numită în popor şi Cirica, Chiric Şchiopul sau Ciric (ultimul nume fiind o posibilă explicaţie pentru numele cartierului ieşean şi a zonei de agrement din preajma Iaşilor!).

Deşi socotită cu precădere o sărbă­toare a femeilor, Ciurica era ţinută şi de către bărbaţi; dar, mai ales femeile nu îndrăzneau să mişte măcar un pai, altfel crezând că tot anul urmau a fi bătute de bărbaţi. În general, nimeni nu muncea deloc, existând superstiţia că cei care lucrau pe 15 iulie erau ... ciuruiţi în bătaie tot anul. Nu întâmplător, numele Ciurică a ajuns să însemne şi „bătaie”.

Cert e că de ziua Ciuricii nevestele aveau o mare libertate de mişcare, ele fiind practic stăpânele bărbaţilor, putându-le porunci aproape orice şi, în caz de nesupunere, putându-i chiar bate fără ca aceştia să aibă dreptul de a se opune. E adevărat, cei mai mulţi bărbaţi căutau să le intre în voie nevestelor, însă existau şi dintre aceia care se fereau sau chiar se ascundeau de neveste, sperând că această zi, nu prea plăcută pentru ei, va trece cât mai repede! Cum să nu te ascunzi când ştiai că o bătaie din partea nevestei, în această zi, îi dădea dreptul acesteia să repete bătaia oricând avea chef! Unii bărbaţi judecau însă preventiv, admi­nistrându-le nevestelor, cu câteva zile înainte de Ciurica, o bătaie bună, gândind că acestea nu vor îndrăzni să ridice mâna asupra lor pe 15 iulie. Exista, totuşi, o piedică în ca­lea acestei bătăi preventive: în timp, nu ştim cine, a făcut ca femeile să nu mai ştie cu exactitate în ce zi din intervalul 15-17 iulie cade Ciurica! În plus, cele care chiar aveau chef să-şi snopească bărbaţii mai trebuiau să împlinească o condiţie: să facă un ţest, să-l usuce până seara, să coacă o turtă, să mănânce din ea cu toţi ai casei şi abia acum puteau trece la treabă!

Unii etnologi au văzut în Ciurica patroana unei confrerii feminine deosebit de puternice, patroana oferind iniţiatelor forţa necesară pentru a lupta cu armele bărba­ţilor într-o societate masculinizată ce a înlocuit ipotetica societate matriarhală.

Ţinută în fiecare an pe 15 iulie (sau în preajma acestei zile, în cadrul ciclului numit Circovii de Vară sau ai Marinei!), sărbătoarea coboară parcă dintr-o altă lume. Nevestelor tentate să o ţină aşa cum o ţineau înaintaşele lor, le sugerăm tact, măsură şi înţelepciune! O altă sugestie îi priveşte pe ambii soţi: nu vă certaţi de Ciurica căci, se zice prin popor, vă veţi certa în tot restul anului!

Citeşte şi despre Răpotinul ţestelor sau citeşte aici despre toate sărbătorile femeii din tradiţia românească

va urma: "Soarele în credința populară

Acest articol face parte din campania noastră ”Mândrii de primăvară” - 24 februarie - 25 martie. Intraţi în campania noastră să întămpinăm primăvara simţind româneşte şi ne va merge bine tot anul !

Această campanie cuprinde articole despre străvechea tradiţie a Dragobetelui; semnificaţia Mărţisorului din fiecare regiune a ţării; semnificaţia culorilor mărţişorului; cum ne alegem Babele; Moşii-Sfinţii; zilele arhaice ale femeii; Legenda Soarelui şi alte datini de Primăvară. Textele publicate sunt cercetate şi semnate de etnogafi cunoscuţi.

de Etnograf Marcel Lutic
Inapoi la categorie
Tags: ciurica, ziua femeii, datini

Comenteaza