traditionalromanesc.ro trafic.ro

Datini / Credinta si obiceiuri

Inapoi

De la Sfânta Vineri la Sfânta Parascheva

03 Martie 2012

Sărbătoarea Sfintei Vineri, ţinută cu mare dragoste în spaţiul românesc, provine din cultul zeiţei romane Venera (latinescul ,,venere” însemnând ,,ziua săptămânii dedicată lui Venus”), nimeni alta decât zeiţa frumuseţii şi a dragostei.

Până în veacul al XIX-lea sărbătoarea era numită Vinerea Mare de toamnă sau Vinerea celor 12 vineri, aceste denumiri folosindu-se chiar dacă sărbătoarea cădea într-o marţi. Auzindu-se de minunile săvârşite de moaştele Sfintei Parascheva, aduse la Iaşi în 1641, sărbătoarea a mai fost numită şi Sfânta Vineri de la Iaşi, extrem de rar spunându-se altădată că pe 14 octombrie este sărbătoarea Sfintei Parascheva. În fond, nu e nimic greşit, din moment ce onomasticul grec ,,paraskevi” nu înseamnă altceva decât ...,,a cincea zi a săptămânii”, adică vineri!

Sfânta sau Maica Vineri era personificarea zilei de vineri, această zi, sub influenţa creştinismului, devenind cea mai importantă zi a săptămânii, evident după duminică. Sub chipul sfintei se ascund două personaje diametral opuse: o sfântă creştină, diurnă, preponderent benefică şi una nocturnă, cu precădere demonică (apropiată de Joimăriţa sau de Baba Cloanţa); era socotită stăpână peste lumea femeilor, activităţile acestora, în special torsul, fiind riguros ,,controlate” de către sfântă. Apărătoare a călătorilor, animalelor şi păsărilor, Sfânta Vineri dăruia, se zice, frumuseţe fetelor; apărea adesea în vis femeilor, spunându-le diverse leacuri băbeşti. Se pare că pe vremuri era cea mai importantă divinitate a femeilor, cele măritate fiind sub protecţia ei directă. Tocmai de aceea, în nici o vineri din an, inclusiv pe 14 octombrie, femeile nu aveau voie să toarcă, să spele rufe sau să prepare pâine. Se spune că femeile care se încumetau la aşa ceva erau orbite de către Sfânta Vineri sau erau lăsate văduve, sfânta fiind ... văduvă. Dintre celelalte activităţi interzise amintim: spălatul pe cap (făceai viermi!),  împrumutul din casă (seca sporul casei!), petrecerile şi ,,amestecătura trupească”! În schimb, erau recomandate, mai ales în Vinerea Mare, descântatul (,,seacă puterea bolii şi dă îndărăt”) şi dereticatul prin casă.

Îndeobşte în Vinerea Mare se ţinea, mai ales de către femei, post, uneori făcându-se şi praznice, dându-se de pomană colaci şi mere; prin unele locuri se alegeau turmele şi se dădeau berbecii în oi, obicei numit ,,nunta oilor”, fiind şi zi de soroc pentru ciobani şi pândari. În general, oamenii nu lucrau „fiind rău de trăsnet, de grindină, de boli de ochi şi de cap”. Despre femeile care îndrăzneau să coasă sau să toarcă pe 14 octombrie se credea că vor face negei pe mâini. Mulţi oameni îşi întorceau carul cu proţapul spre fundul ogrăzii, semn că se apropia iarna, apoi plecau prin târguri pentru a-şi cumpăra îmbrăcăminte groasă, existând credinţa că la Vinerea Mare îşi cumpără cojoc şi Sfântul Soare. Dimineaţa, ciobanii urmăreau oile, sperând că vor sta împrăştiate, semnul acesta indicând o iarnă blândă.

Aşadar, în ,,spatele” Sfintei Parascheva se află Sfânta Vineri din credinţele românilor, popularitatea de care se bucură astăzi Sfânta Parascheva datorându-se, în bună măsură, şi strămoaşei sale mitice. Rezumând, reţinem doar că Sfânta Parascheva de azi cumulează trăsăturile unei străvechi divinităţi a naturii, devenită ulterior zeiţă a dragostei, precum şi elemente din cultul Maicii Domnului. Acestea, dar şi minunile moaştelor de la Iaşi, i-au adus faima binecunoscută!

Citeşte şi despre Ciurica sau citeşte aici despre toate sărbătorile femeii din tradiţia românească

va urma: "Soarele în credința populară

Acest articol face parte din campania noastră ”Mândrii de primăvară” - 24 februarie - 25 martie. Intraţi în campania noastră să întămpinăm primăvara simţind româneşte şi ne va merge bine tot anul !

Această campanie cuprinde articole despre străvechea tradiţie a Dragobetelui; semnificaţia Mărţisorului din fiecare regiune a ţării; semnificaţia culorilor mărţişorului; cum ne alegem Babele; Moşii-Sfinţii; zilele arhaice ale femeii; Legenda Soarelui şi alte datini de Primăvară. Textele publicate sunt cercetate şi semnate de etnogafi cunoscuţi.

de Etnograf Marcel Lutic
Inapoi la categorie
Tags: Sfanta Vineri, Sfanta Parascheva, Ziua femeii, datini

Comenteaza