traditionalromanesc.ro trafic.ro

Datini / Credinta si obiceiuri

Inapoi

Deochiul

13 Octombrie 2011

„Fugi deochi dintre ochi, din gene, din sprâncene, din vârful nasului, din măduva oaselor, din creştetul capului şi du-te unde cocoşul nu cântă, unde popa nu toacă, acolo te-aşteaptă cu mesele întinse, cu făclii aprinse şi lasă-l/las-o pe (numele persoanei) curat/ă, luminat/ă, cum Dumnezeu l-a/a lăsat/-o, Amin!”.

Dupa Tatăl Nostru, acesta este cel mai cunoscut descântec de deochi de la noi.
De altfel, folclorul conţine multe descântece de deochi, acesta fiind considerat în popor o boală indusă prin magie de o simplă uitătură invidioasă. Deochiul este o vrajă care poate fi provocată şi involuntar de către persoane care deţin această “putere”. Persoanele deochiate încep să se simtă rău, să aibe dureri de cap şi senzaţii de somnolenţă, stări de vomă, de febră şi de vlăguire. Pe scurt, o stare generală foarte proastă. Se mai spune că unele deochiuri nu trec de la sine şi, fără rugăciuni şi descântece, pot duce chiar la moarte.

Bătrânii spun că te poţi feri de deochi dacă porţi o rămuşoară de busuioc, o bijuterie din aur sau o aţă roşie. Te mai fereşte de deochi lenjeria îmbrăcată pe dos sau un căţel de usturoi pe care-l porţi la tine. Dacă totuşi deochiul te-a prins şi îţi dai seama de asta, este bine să te gândeşti şi să te concentrezi asupra unui moment fericit din viaţa ta şi, retrăindu-l, scapi de vrajă.
Pentru că nu toţi ştiu că au puterea de a deochia, este bine ca atunci când te uiţi mai mult la cineva sau lauzi pe cineva să-l scuipi de trei ori şi spui: “să nu-i fie de deochi” sau “scuipă-l să nu-l deochi”.
Trebuie spuse aceste vorbe mai ales când este vorba despre copii, ei fiind cei mai vulnerabili la deochi.
Însă nu doar oamenii pot fi deochiati. Şi animalele se îmbolnăvesc, iar plantele se veştejesc.
Pentru vindecare, atât la oameni cât şi la plante sau animale, trebuiesc spuse rugăciuni şi descântece.
Pe lângă descântece, există şi o serie de ritualuri care diferă de la o regiune la alta. Cel mai răspândit este stinsul cărbunilor când, într-un vas cu apă neîncepută se aruncă mai mulţi cărbuni încinşi (numărul depinde de puterea deochiului) şi se recită incantaţii ca “ieşi deochi din ochi” sau “de deochi, de mirare, de căscare, de strigare”. Peste vasul de apă se face semnul crucii şi apoi i se dă deochiatului să bea trei înghiţituri, este spălat pe ochi, pe nas, pe frunte şi la încheieturi, iar restul de apei se aruncă pe stâlpii uşii şi se spune: “câtă apă rămăne pe uşa, atât rău să rămână pe (numele deochiatului)”.
Deşi deochiul este foarte răspândit şi puţine persoane au scăpat de el în viaţă, nu există o  explicaţie ştiinţifică. Singurele indicii vin din bioenergie care pune starea provocată de deochi pe seama diferenţelor mari energetice de la o persoană la alta. Sau că există aşa numiţii vampire energetici care, cu sau fără voie, pot suge energia altor persoane.
Tu ai fost vreodată deochiat?

Echipa Tradiţional Românesc

Descântece de deochi din Maramureş:


Luăm un vas cu apă curată şi, în timp ce aruncăm cărbuni pe rând nouă cărbuni în ea, zicem:
Doi ochi răi ti-o strâcat,
Şi nouă sfinţi te-o vindecat;
Doi ochi răi ti-o strâcat
Şi opt sfinţi te-o vindecat (…)
Dacă unul sau doi din cărbunii aceia se aşează pe fundul vasului, atunci bolnavul desigur a fost deocheat. Ca să se vindece bea de nouă ori puţină apă, din acee peste care s-a descântat, apoi se spală la subsuori, cap, rânză, încheieituri, ochi şi pe faţă din apa acee, şi ce apă o rămas ungem ţâţânile uşii…


Luăm cărbuni încinşi şi îi aruncăm câte unul într-un vas, zicem:
Pasăre neagră,
Pasăre galbenă,
Sai în ceri,
Sai în pământ,
Sai în piatră seacă,
Piatra-n patru crapă.
Da nu crapă piatra,
Ci crapă (cutare).
De-i deochiat
De cocon, de cocoană,
De fecior, de fată,
Ori de vâj, ori de babă,
Ori de ţigan, ori de ţigancă,
Ori de jidan, ori de jidancă,
Crepe-i-se tâţele,
Versă-i-se laptele,
Sară-i ochii ca şi stropii.
Să rămâie curat
Şi luminat
Ca argintul cel curat,
Ca vinul strecurat.


Arunci nouă cărbuni în apă şi numeri invers, de la nouă spre unu, zicând:
S-o luat Mărie pă cărare,
Pă drumul cel mare,
S-o-ntâlnit cu deochetor, cu deochetoare,
Cu moroi, cu moroaie,
Cu strâgoi, cu strâgoaie.
Fugi, deochi,
Dintre ochi,
Mărie să rămână curată,
Luminată,
Ca argintu strecurat.

de Echipa Tradiţional Românesc
Inapoi la categorie
Tags: datini, deochi, traditii, energie, bioenergie, descantec

Comenteaza

Miron • 13 Oct 2011
treaba asta cu deochiul chiar e adevarata. eu sunt patit...
Reply
1
Nania Ozon • 15 Oct 2011
bunica ne descanta pe mine si pe sora mea exact cu descantecul de la inceputul articolului. Nu stiam ce zice dupa \"popa nu toaca\" :)) Acuma stiu, dar parca era ceva si cu \"Unde caiinii nu latra\"
Reply
0
mihai • 19 Oct 2011
ssi bunica-mea folosea deochiul de la inceputul articolului si stiu de parte cu \"cainii nu latra\" oricum era mai lung descantecul. stiu de la ea ca deochiul nu se invata ci se fura asta ca sa functioneze.
Reply
0