Dragobete pupă fete

Dragobetele este zeul tinereţii, patronul dragostei şi al tinereţii în credinţa populară. Deşi sunt cunoscute mai multe date când se sărbătoreşte, la românii ortodocşi se suprapune cu ziua Aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 februarie.
În ziua de Dragobete, fetele şi băieţii se îmracă în haine de sărbătoare şi cutreieră câmpiile şi pădurile cântând şi culegând flori de primăvară. Ghioceii şi viorelele culese se pun la icoane şi se păstrează până la Sânziene când sunt azvârlite pe râu.
În dimineaţa zilei de Dragobete fetele şi femeile tinere strâng zăpadă proaspată, o topesc şi se spală cu apa pe cap pentru a avea părul şi tenul proaspete, pe placul admiratorilor.
 
Obiceiul este ca tinerii, fete şi băieti, să se adune, în dimineaţa de Dragobete, la cineva acasă pentru a-şi "face de Dragobete". Se crede că numai aşa ei vor fi îndrăgostiţi tot anul, până la viitorul Dragobete. De multe ori băieţii merg în satele vecine, chiuind şi cântând, pentru a participa acolo la sărbătoarea Dragobetelui. Când se strâng mai mulţi, tienrii o pun de o horă, sărută şi îmbrăţişează fetele pe care le plac. În acest fel, multe relaţii începute de Dragobete între fete şi băieţi se finalizează cu o nuntă.

Se mai credea că în ziua de Dragobete păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, îşi aleg perechea şi încep să-şi construiasca cuiburile.
 
În unele locuri,  Dragobetele se sărătoreşte şi la data de 1 martie, deoarece se consideră că el este fiul Bbei Dochia şi primul deschizător de primăvară.
 
Aproape toate denumirile pentru această sărbătoare sunt după numele din slava veche a sărbătorii creştine Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. La slavi se numeşte Glavo-Obretenia şi a fost preluată de români ca şi în cazul altor sărbători din calendarul popular (Probajenii sau Obrijenia, Procoava, Ovidenia, Zacetania, Stratenia s.a.). Denumirea din slavă apare în evul mediu sub denumirile  de Vobritenia, Rogobete,  Bragobete, Bragovete, iar cu timpul s-a extins şi prin Romîna (acum nici 200 de ani) mai ales în nord-est, sud şi sud-vest sub denumirea de Dragobete.

În zilele noastre, Dragobetele s-a transformat în varianta ortodoxă a Sfântului Valentin care, din păcate, a devenit mult mai popular.